Biserica Greacă (Metamorphosis), cel mai vechi lăcaș de cult creștin-ortodox al Constanței serbează în data de 27 august cel de-al doilea hram, Sfântul Mucenic Fanurie, al lăcaşului de cult situat pe strada Mircea cel Bătrân nr. 36,(Biserica Greacă) primul fiind Metamorphosis (Schimbarea la Faţă). Fanurie este un sfânt grec, cinstit de comunitatea din Constanța încă din secolul al XIX-lea. Nu se cunoaște cu exactitate locul și perioada în care a trăit Sfântul Fanurie, însă este reprezentat într-o icoană de secol XIV, descoperită printre ruinele unei biserici din insula Rhodos. Cultul său este foarte răspândit, fiind considerat sfânt făcător de minuni. Pe 26 August, Luni seara, de la orele 17:00, va fi oficiată slujba Vecerniei și Acatistul Sfântului Fanurie, iar marți, în data de 27 August, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va oficia de la ora 9:00 Sfânta Liturghie. Credincioșii vor putea cinsti moaștele Sfântului Apostol Andrei, aduse de la Mănăstirea Sf. Ap. Andrei din județul Constanța.

Sarbatori Nationale Imnul National Sarbatori Religioase Sarbatorile de sfirsit de an in Grecia

Perioada sarbatorilor de iarna in Grecia incepe in ajunul Craciunului si dureaza pina la Boboteaza. In aceste 12 zile (Cele 12), numeroase traditii, nu o data proprii diferitelor zone, sint celebrate pe tot intinsul Greciei. Aceste traditii sint rezultate din contopirea sarbatorilor crestine clasice cu cele pagine. Catre sfarsitul epocii romane, Biserica a inlocuit sarbatorile pagine, precum Saturnaliile, Calendele etc.,transformandu-le in sarbatori crestine.

In timpuri stravechi, perioada Craciunului nu reprezenta zile de bucurie si destindere, ci reprezenta victoria luminii asupra intunericului. Nu intimplator 25 decembrie se afla la putine zile de solstitiul de iarna, cind noaptea este mult mai lunga decit ziua. Era celebrata atunci nasterea zeului Mithra, Neinvinsul Soare, la 25 decembrie, sarbatoare ce avea sa devina, la mijlocul secolului IV d.Hr., ziua de aniversare a Nasterii lui Iisus Hristos, Noua Lumina a lumii. Conform obiceiurilor, fiecare casa se impodobea cu macheta unui vas de lemn, mai mica sau mai mare, impodobita cu ghirlande luminoase sau cu luminari. In antichitatea clasica, la Atena dar si in insulele Ionice, reprezentarea unui vas era plimbata prin oras, pentru a vesti tuturor sfirsitul iernii. Apoi, in primele veacuri ale crestinismului, grupuri de tineri umblau din casa in casa, tinind in brate un vas in miniatura si cantind "Kalanta", ce vesteau sosirea Sfintului Vasile.

Bradul de Craciun inlocuieste azi traditionala miniatura a corabiei antice, desi vechea credinta se perpetueaza in unele insule, ba chiar in vitrinele si casele oraselor se constata o revenire a ei. Pomul de Craciun nu reprezinta o traditie greceasca, in anumite zone ale tarii precum si in Asia Mica grecii, in seara de Craciun, puneau pe masa o paine in forma de cruce, in care infigeau o ramura de maslin si o inconjurau cu fructe uscate, portocale si smochine.

Intreaga familie se reunea in jurul acestei paini rituale, o ridicau cu totii de trei ori de pe masa, cantind in acest timp Hristos a venit pe lume, iar masa asta era inchinata Sfintei Fecioare. Astfel impodobita, painea era pastrata in fata Inconostasului pina la Boboteaza, cand putea fi mancata.

Bradul de Craciun reprezinta, intrucitva suprinzator, o traditie bavareza, ce a aparut in Grecia odata cu inscaunarea regelui Othon, mai exact cu venirea curtii princiare a acestuia (1839). Foarte curind, bradul impodobit cu cadouri si luminarele a patruns in saloanele aristocratiei, dar a fost nevoie sa vina epoca de dezvoltare economica, de prosperitate de dupa al doilea razboi mondial pentru a-l intilni si in caminele oamenilor de rind. Sarbatorile de sfarsit de an din Grecia sunt marcate de trei mari sarbatori: Craciunul, Anul nou si Boboteaza, cit si de doua personaje legendare, Sfintul Vasile si Kalikantzari.