- Vasilopita - Traditie si cult
- Traditii grecesti de primavara
- Obiceiuri si datini de Paste
- Marea sarbatoare ortodoxa din mijlocul lunii August
- Sarbatorile de sfirsit de an in Grecia
Perioada sarbatorilor de iarna in Grecia incepe in ajunul Craciunului si dureaza pina la Boboteaza. In aceste 12 zile (Cele 12), numeroase traditii, nu o data proprii diferitelor zone, sint celebrate pe tot intinsul Greciei. Aceste traditii sint rezultate din contopirea sarbatorilor crestine clasice cu cele pagine. Catre sfarsitul epocii romane, Biserica a inlocuit sarbatorile pagine, precum Saturnaliile, Calendele etc.,transformandu-le in sarbatori crestine.
In timpuri stravechi, perioada Craciunului nu reprezenta zile de bucurie si destindere, ci reprezenta victoria luminii asupra intunericului. Nu intimplator 25 decembrie se afla la putine zile de solstitiul de iarna, cind noaptea este mult mai lunga decit ziua. Era celebrata atunci nasterea zeului Mithra, Neinvinsul Soare, la 25 decembrie, sarbatoare ce avea sa devina, la mijlocul secolului IV d.Hr., ziua de aniversare a Nasterii lui Iisus Hristos, Noua Lumina a lumii. Conform obiceiurilor, fiecare casa se impodobea cu macheta unui vas de lemn, mai mica sau mai mare, impodobita cu ghirlande luminoase sau cu luminari. In antichitatea clasica, la Atena dar si in insulele Ionice, reprezentarea unui vas era plimbata prin oras, pentru a vesti tuturor sfirsitul iernii. Apoi, in primele veacuri ale crestinismului, grupuri de tineri umblau din casa in casa, tinind in brate un vas in miniatura si cantind "Kalanta", ce vesteau sosirea Sfintului Vasile.
Bradul de Craciun inlocuieste azi traditionala miniatura a corabiei antice, desi vechea credinta se perpetueaza in unele insule, ba chiar in vitrinele si casele oraselor se constata o revenire a ei. Pomul de Craciun nu reprezinta o traditie greceasca, in anumite zone ale tarii precum si in Asia Mica grecii, in seara de Craciun, puneau pe masa o paine in forma de cruce, in care infigeau o ramura de maslin si o inconjurau cu fructe uscate, portocale si smochine.
Intreaga familie se reunea in jurul acestei paini rituale, o ridicau cu totii de trei ori de pe masa, cantind in acest timp Hristos a venit pe lume, iar masa asta era inchinata Sfintei Fecioare. Astfel impodobita, painea era pastrata in fata Inconostasului pina la Boboteaza, cand putea fi mancata.
Bradul de Craciun reprezinta, intrucitva suprinzator, o traditie bavareza, ce a aparut in Grecia odata cu inscaunarea regelui Othon, mai exact cu venirea curtii princiare a acestuia (1839). Foarte curind, bradul impodobit cu cadouri si luminarele a patruns in saloanele aristocratiei, dar a fost nevoie sa vina epoca de dezvoltare economica, de prosperitate de dupa al doilea razboi mondial pentru a-l intilni si in caminele oamenilor de rind. Sarbatorile de sfarsit de an din Grecia sunt marcate de trei mari sarbatori: Craciunul, Anul nou si Boboteaza, cit si de doua personaje legendare, Sfintul Vasile si Kalikantzari.
